datornicul
/daˈtor.ni.kul/Etimologie
Din datornic.
Definiții
- forma de singular articulat pentru datornic.
Din datornic.
Din dator + sufixul -nic.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | datornic | datornici |
| genitiv-dativ | datornicului | datornicilor |
| vocativ | datornicule | datornicilor |
| articulat | datornicul | datornicii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică