dantura
/dan.tu'ra/Etimologie
Din dantură.
Definiții
- (v.tranz.) a tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dantura | danturau |
dantură
/dan'tu.rə/Etimologie
Din franceză denture.
Definiții
- totalitatea dinților unei persoane; (p.ext.) felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții; dentiție.
- ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule (roți dințate, freze, broșe etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dantură | danturi |
| genitiv-dativ | danturii | danturilor |
| vocativ | dantură | danturilor |
| articulat | dantura | danturile |
Proverbe & zicători
- „Danțurile de păpușă te arată, iar minaveturile de plimbă”Vorbă și tăcere
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică