adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Deivat din dărâma.
Definiții
- prăbușit, surpat; (fig.) nimicit, distrus.
- (despre copaci) cu ramurile, cu frunzele rupte.
Exemple
- O veche construcție dărâmată.
Sinonime: 1: demolat, dărăpănat, năruit, prăbușit, prăvălit, risipit, surpat, (pop.) hâit
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *deramare.
Definiții
- (v.tranz.) a doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi.
- (v.refl.) a se prăbuși, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna.
- a demola o clădire (veche).
- rara rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac.
- (reg.) a cosi iarbă, cereale etc.
Exemple
- O casă veche care se dărâme.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | dărâma | dărâmau |
Sinonime: 1: demola, 2: (se) dărăpăna, (se) nărui, (se) prăbuși, (se) prăvăli, (se) risipi, (se) surpa, (pop.) (se) hâi, (reg.) (se) hurui, (se) îmburda, (Olt., Transilv. și Maram.) (se) sodomi, (prin Mold. și Transilv.) (se) ului, (înv.) (se) prăpădi
Antonime: clădi, dura, înălța, ridica, zidi