Definiția cuvântului „dărâmat”
dărâmat — verb
- (v.tranz.) a doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi.
- (v.refl.) a se prăbuși, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna.
- a demola o clădire (veche).
- rara rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac.
- (reg.) a cosi iarbă, cereale etc.
dărâmat — adjectiv
- prăbușit, surpat; (fig.) nimicit, distrus.
- (despre copaci) cu ramurile, cu frunzele rupte.