← înapoi la căutare

călugăriță

/kə'lu.gə.ri.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din călugăr + sufixul -iță.

Definiții

  1. femeie care a făcut legământ să ducă o viață religios-ascetică și care trăiește într-o comunitate mănăstirească.
  2. (Mantis religiosa) insectă carnivoră mare, de culoare verde-cafenie, cu picioarele din față în formă de cange, care-i servesc la prinderea prăzii.
  3. argoudamigeană.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcălugărițăcălugărițe
genitiv-dativcălugărițeicălugărițelor
articulatcălugărițacălugărițele

Sinonime: 1: (bis.) maică, monahă, monahie, mireasa Domnului, mireasa lui Dumnezeu

Antonime: 1: călugăr

călugări

/kə.lu.gə'ri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din călugăr.

Definiții

  1. (v.refl. tranz.) a (se) face călugăr sau călugăriță.

Declinare

CazSingularPlural
verbcălugăreacălugăreau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică