verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din cronc + sufixul -ăni.
Definiții
- (v.intranz.) (despre ciori, corbi etc., la pers. 3) a scoate sunete caracteristice speciei.
- (v.intranz.) (despre oameni) a scoate strigăte nearmonioase, a vorbi articulând cuvintele în mod dezagreabil, gutural și nedeslușit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | croncănea | croncăneau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a croncăni.
Definiții
- faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | croncănit | — |
| genitiv-dativ | croncănitului | — |
| vocativ | croncănitule | — |
| articulat | croncănitul | — |