Definiția cuvântului „croncănit”
croncănit — verb
- (v.intranz.) (despre ciori, corbi etc., la pers. 3) a scoate sunete caracteristice speciei.
- (v.intranz.) (despre oameni) a scoate strigăte nearmonioase, a vorbi articulând cuvintele în mod dezagreabil, gutural și nedeslușit.
croncănit — substantiv
- faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc.