cobi
/ko'bi/Etimologie
Din bulgară кобя (kobja), sârbocroată kobiti.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) (în superstiții) a prevesti ceva rău.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | cobea | cobeau |
Proverbe & zicători
- „Nu-mi cobi, bărbate”Vorbă și tăcere
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică