clonțul
/ˈklon.ʦul/Etimologie
Din clonț.
Definiții
- forma de singular articulat pentru clonț.
Din clonț.
Probabil din clanț. Alternativ, din bulgară клйунek (kljunec).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | clonț | clonțuri |
| genitiv-dativ | clonțului | clonțurilor |
| vocativ | clonțule | clonțurilor |
| articulat | clonțul | clonțurile |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică