← înapoi la căutare

ciubucciul

/ʧu.bukˈʧi.ul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din ciubucciu.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru ciubucciu.

ciubucciu

/ʧu.bukˈʧiw/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din turcă çubukçu.

Definiții

  1. slujitor care avea însărcinarea să umple și să aprindă ciubucul domnului sau al boierilor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativciubucciuciubuccii
genitiv-dativciubucciuluiciubucciilor
vocativciubucciuleciubucciilor
articulatciubucciulciubucciii

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică