substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a (se) ciocni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | ciocnit | ciocnite |
| genitiv-dativ | ciocnitului | ciocnitelor |
| vocativ | ciocnitule | ciocnitelor |
| articulat | ciocnitul | ciocnitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- crăpat, plesnit.
- (fig.) (ir.) țicnit.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din bulgară чукна (čukna), ucraineană кокнути (koknuti).
Definiții
- (v.refl. intranz. tranz.) a (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot).
- (v.tranz.) a lovi ouăle roșii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiției legate de sărbătoarea Paștilor.
- (v.tranz.) (despre pui) a sparge coaja oului în care s-a format, pentru a ieși din el.
- (v.tranz.) a lovi ușor unul de altul paharele de băutură, în semn de urare.
- (v.tranz.) a lovi un obiect fragil, producându-i o crăpătură, o plesnitură; a face să crape, să plesnească.
- (v.refl. recipr.) (fig.) (despre interese, idei etc.) a fi sau a veni în contradicție.
- (v.refl. recipr.) (fig.) (despre armate adverse; rar, despre oameni) a se încăiera, a se bate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ciocnea | ciocneau |