cerșetorie
/ʧer.ʃe.to'ri.e/Etimologie
Din cerșetor + sufixul -ie.
Definiții
- acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei; strângere de pomeni ca mijloc de existență; cerșetorit, cerșit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cerșetorie | cerșetorii |
| genitiv-dativ | cerșetoriei | cerșetoriilor |
| vocativ | cerșetorie | cerșetoriilor |
| articulat | cerșetoria | cerșetoriile |