cartilaj
/kar.ti'laʒ/Etimologie
Din franceză cartilage < latină cartilago.
Definiții
- țesut animal conjunctiv elastic și rezistent, cu rol de susținere care formează scheletul peștilor cartilaginoși și al embrionului la vertebrate și la om îndeplinind funcția mecanică de susținere.
Exemple
- Cartilajul al urechii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cartilaj | cartilaje |
| genitiv-dativ | cartilajului | cartilajelor |
| articulat | cartilajul | cartilajele |
Sinonime: (anat.) zgârci, (pop.) vână, (Ban. și Olt.) ronț
Antonime: os