calup
/ka'lup/Etimologie
Din turcă kalıp.
Definiții
- (pop.) calapod, tipar în cărămidărie, olărit, cizmărie.
- bucată (de săpun, de brânză etc.) de forma tiparului în care a fost turnată.
- bucată (paralelipipedică) de piatră, beton sau lemn, care servește la executarea unor pavaje.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | calup | calupuri |
| genitiv-dativ | calupului | calupurilor |
| vocativ | calupule | calupurilor |
| articulat | calupul | calupurile |