cafas
/ka'fas/Etimologie
Din neogreacă καφασι (kafási).
Definiții
- (înv. și reg.) încăpere deschisă în catul de sus al unei case sau într-un turn, din care se poate privi nestingherit în afară; foișor.
- balcon unde cântă corul într-o biserică.
- balcon din care familia domnitorului asculta slujba religioasă.
- (înv.) grilaj de vergele de lemn care se întretaie ca o leasă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cafas | cafasuri |
| genitiv-dativ | cafasului | cafasurilor |
| vocativ | cafasule | cafasurilor |
| articulat | cafasul | cafasurile |