Definiția cuvântului „cafas”

cafas — substantiv

1. (înv. și reg.) încăpere deschisă în catul de sus al unei case sau într-un turn, din care se poate privi nestingherit în afară; foișor.
2. balcon unde cântă corul într-o biserică.
3. balcon din care familia domnitorului asculta slujba religioasă.
4. (înv.) grilaj de vergele de lemn care se întretaie ca o leasă.