căptușit
/kəp.tuˈʃit/Etimologie
Din verbul a căptuși.
Definiții
- căptușire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | căptușit | căptușituri |
| genitiv-dativ | căptușitului | căptușiturilor |
| articulat | căptușitul | căptușiturile |
Din verbul a căptuși.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | căptușit | căptușituri |
| genitiv-dativ | căptușitului | căptușiturilor |
| articulat | căptușitul | căptușiturile |
Din căptuși.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică