cârpit
/kɨr'pit/Etimologie
Din a cârpi.
Definiții
- cârpire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârpit | cârpite |
| genitiv-dativ | cârpitului | cârpitelor |
| vocativ | cârpitule | cârpitelor |
| articulat | cârpitul | cârpitele |
Din a cârpi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârpit | cârpite |
| genitiv-dativ | cârpitului | cârpitelor |
| vocativ | cârpitule | cârpitelor |
| articulat | cârpitul | cârpitele |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică