← înapoi la căutare

bunicuțul

/bu.niˈku.ʦul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bunicuț.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bunicuț.

bunicuț

/bu.ni'kuʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bunic + sufixul -uț.

Definiții

  1. diminutiv al lui bunic.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbunicuțbunicuți
genitiv-dativbunicuțuluibunicuților
articulatbunicuțulbunicuții

Sinonime: bunic

Antonime: bunicuță

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică