← înapoi la căutare

buncărul

/ˈbun.kə.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din buncăr.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru buncăr.

buncăr

/'bun.kər/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din germană Bunker. Confer rusă бункeр (bunker).

Definiții

  1. construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare.
  2. cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor.
  3. compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni).
  4. mic adăpost blindat; cazemată.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbuncărbuncăre
genitiv-dativbuncăruluibuncărelor
vocativbuncărulebuncărelor
articulatbuncărulbuncărele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică