← înapoi la căutare

bruftul

/ˈbruf.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bruft.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bruft.

bruft

/bruft/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Etimologie necunoscută. Poate din turcă, persană abruft („acțiunea de a uda podeaua cu apă”) (Bogrea, Dacor., IV, 706). Cihac, II, 19, îl pune în legătură cu poloneză obrzucić, din slavă *rjutiti („a zăcea”).

Definiții

  1. (reg.) tencuială aruncată pe perete cu mistria (și neîntinsă).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbruftbrufturi
genitiv-dativbruftuluibrufturilor
vocativbruftulebrufturilor
articulatbruftulbrufturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică