← înapoi la căutare

brichetă

/bri'ke.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză briquet.

Definiții

  1. mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările).
  2. produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbrichetăbrichete
genitiv-dativbricheteibrichetelor
vocativbrichetăbrichetelor
articulatbrichetabrichetele

bricheta

/bri.ke'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză briqueter.

Definiții

  1. (v.tranz.) a face brichete prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.

Declinare

CazSingularPlural
verbbrichetabrichetau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică