Definiția cuvântului „bricheta”
bricheta — verb
- (v.tranz.) a face brichete prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.
bricheta — substantiv
- mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările).
- produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare.