← înapoi la căutare

bourul

/ˈbo.u.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bour.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bour.

bour

/'bo.ur/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină būbălus. Înrudit cu franceză bubale și spaniolă búbalo. Cuvântul latin būbălus se alterase deja, confer bobulum „bestia silvatica, habet cornibus magnis” (Silos 58). Este de ademenea posibil să fi existat o confuzie cu latină bubulus („tăuraș”), ceea ce ar fi ușurat confuzia ulterioară între cele două animale, bou și bour, prin intermediul unei singure denumiri. Cipariu, Arhiv., consideră că bour este reprezentant al latină bos urus.

Definiții

  1. (zool.) (Bos primigenius) taur sălbatic, care trăia odinioară și în țara noastră, socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute; bou sur.
  2. (ist.) vechea stemă a Moldovei, închipuind un cap de bour.
  3. (înv.) fier (înroșit) cu care se însemnau răufăcătorii, vitele, pietrele de hotar etc.
  4. (spec.) partea de dinainte a tălpii de la sanie, întoarsă în sus (în forma coarnelor bourului).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbourbouri
genitiv-dativbouruluibourilor
articulatbourulbourii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică