borceagul
/borˈʧe̯a.gul/Etimologie
Din borceag.
Definiții
- forma de singular articulat pentru borceag.
borceag
/bor'ʧe̯ag/Etimologie
Din turcă burçak, poate prin bulgară борчак (borčak).
Definiții
- (bot.) numele a două plante:
- (Vicia sativa) măzăriche.
- (Vicia pannonica) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase.
- (agric.) amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | borceag | — |
| genitiv-dativ | borceagului | — |
| vocativ | borceagule | — |
| articulat | borceagul | — |
Sinonime: Vicia sativa și Vicia pannonica: (bot.) măzăriche
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică