bolovan

Etimologie

Din slavă (veche) bolŭvanŭ („statuie, columnă”) (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Fremdw. 76; Lexicon, 11; DAR; Rosetti, GS, V, 161). Miklosich crede că acest cuvânt nu este propriu slav, ci de origine tătară, pe când Berneker 41 îl derivă din persană pahlawān („erou”) (> română pehlivan) și îl explică prin monumentele ridicate în memoria morților iluștri. Explicația nu pare probabilă. Pe lângă dificultățile istorice, o contrazice ideea că un termen slav de cultură a putut ajunge în română să însemne ceva material și general, ca și circumstanța că sensul primar al cuvântului slav trebuie să fi fost probabil acela de „piatră”, înainte de a ajunge să însemne „statuie”; confer cele spuse la bolf, și ruteană bouvan („masă informă”), slovenă, croată balvan („stupid”), maghiară bálvány („volum”), cuvinte imposibil de considerat derivate de la un etimon comun „statuie” sau „idol”. Confer și bulgară балван (balvan).

Definiții

1. piatră (voluminoasă și grea) rotunjită prin rostogolirea ei de ape; pietroi.
2. bucată mare de pământ sau dintr-o materie solidă oarecare.

Exemple

• Bolovan de sare.

Declinare