← înapoi la căutare

bobârnacul

/bo.bɨrˈna.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bobârnac.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bobârnac.

bobârnac

/bo.bɨrˈnak/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Etimologie necunoscută. Poate în legătură cu germană Schabernack (Iordan, BF, VI, 164).

Definiții

  1. lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare.
  2. (fig.) aluzie răutăcioasă, înțepătură la adresa cuiva.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbobârnacbobârnace
genitiv-dativbobârnaculuibobârnacelor
vocativbobârnaculebobârnacelor
articulatbobârnaculbobârnacele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică