blendă
/'blen.də/Etimologie
Din germană Blende, franceză blende.
Definiții
- rocă lucioasă, de culoare gălbuie, brună sau neagră, reprezentând sulfura naturală de zinc.
- (cin.) suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea luminii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | blendă | blende |
| genitiv-dativ | blendei | blendelor |
| vocativ | blendă | blendelor |
| articulat | blenda | blendele |