← înapoi la căutare

berechetul

/be.reˈke.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din berechet.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru berechet.

berechet

/be.re'ket/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din turcă bereket.

Definiții

  1. (reg.) belșug, abundență.
  2. (adverbial; sens curent) din belșug, din abundență.
  3. noroc, prosperitate (neașteptată).
  4. (ir.) om care aduce belșug, noroc.
  5. om șiret, mincinos, șmecher, care înșală pe alții, haimana.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativberechetberecheturi
genitiv-dativberechetuluiberecheturilor
vocativberechetuleberecheturilor
articulatberechetulberecheturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică