bază

Etimologie

Din franceză base.

Definiții

1. parte care susține un corp, o clădire sau un element de construcție; temei, temelie.
2. latură a unui triunghi sau a unui poligon ori față a unui poliedru (care se reprezintă de obicei în poziție orizontală).
3. dreaptă care servește ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice.
4. (fig.) ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esențial.
5. elementul principal al unei substanțe chimice sau farmaceutice.
6. (de obicei urmat de determinarea „economică”) totalitatea relațiilor de producție într-o etapă determinată a dezvoltării sociale.
7. loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate.
8. (chim.) corp chimic alcătuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili, care albăstrește hârtia roșie de turnesol, are gust leșietic și, în combinație cu un acid, formează o sare.
9. distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonică.
10. (electron.) electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor.

Exemple

• Bază de aprovizionare.
• Bază de recepție.
• Bază de atac.

Declinare

Etimologie

Din bâz + sufixul -ă.

Definiții

1. joc de copii în care partenerii lovesc pe la spate, pe rând, cu palma în palma așezată la subsuoara brațului opus a celui care se pune „bâză” și care trebuie să ghicească cine l-a lovit, în timp ce partenerii de joc strigă „bâzzz!”.

Declinare

Etimologie

Din franceză baser.

Definiții

1. (v.refl. tranz.) a (se) sprijini, a (se) întemeia pe ceva.
2. (v.refl.) a avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva; a se bizui.

Declinare