baston
/bas'ton/Etimologie
Din italiană bastone.
Definiții
- bucată de lemn lungă (cam de un metru) și subțire, de obicei curbată la un capăt, care se poate ține în mână și are diverse utilizări.
- lovitură dată cu această bucată de lemn.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | baston | bastoane |
| genitiv-dativ | bastonului | bastoanelor |
| vocativ | bastonule | bastoanelor |
| articulat | bastonul | bastoanele |