bătucit
/bə.tu'ʧit/Etimologie
Din a bătuci.
Definiții
- (despre pământ, mai ales despre drumuri sau poteci) îndesat, bătătorit; (p.ext.) pe care se umblă mult.
- cu pielea îngroșată, cu bătături.
Din a bătuci.
Confer a bate.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bătucea | bătuceau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică