← înapoi la căutare

bănuit

/bə.nuˈit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a bănui.

Definiții

  1. (adesea substantivat) care este presupus vinovat; suspect.
  2. (reg.) supărat, mâhnit.

bănuit

/bə.nuˈit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. persoană presupusă a fi săvârșit o infracțiune, fără a exista însă dovezi îndestulătoare pentru a putea fi pusă sub învinuire.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbănuitbănuiți
genitiv-dativbănuituluibănuiților
vocativbănuitulebănuiților
articulatbănuitulbănuiții

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică