← înapoi la căutare

bălăbăni

/bə.lə.bə'ni/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Etimologie necunoscută sau formație onomatopeică.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) deplasa într-o parte și într-alta, adesea cu mișcări legănate, șovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi.
  2. (v.refl.) (fig.) (fam.) a se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi.

Declinare

CazSingularPlural
verbbălăbăneabălăbăneau

bălăbănit

/bə.lə.bə'nit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a bălăbăni.

Definiții

  1. faptul de a (se) bălăbăni.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbălăbănitbălăbănite
genitiv-dativbălăbănituluibălăbănitelor
vocativbălăbănitulebălăbănitelor
articulatbălăbănitulbălăbănitele

bălăbănit

/bə.lə.bə'nit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a bălăbăni.

Definiții

  1. (despre mers, pași) legănat; șovăitor.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică