Definiția cuvântului „bălăbănit”
bălăbănit — verb
- (v.tranz. și refl.) a (se) deplasa într-o parte și într-alta, adesea cu mișcări legănate, șovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi.
- (v.refl.) (fig.) (fam.) a se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi.
bălăbănit — substantiv
- faptul de a (se) bălăbăni.
bălăbănit — adjectiv
- (despre mers, pași) legănat; șovăitor.