arvună
/ar'vu.nə/Etimologie
Din neogreacă αρραβωνασ (arravónas).
Definiții
- (pop.) acont.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arvună | arvune |
| genitiv-dativ | arvunei | arvunelor |
| vocativ | arvună | arvunelor |
| articulat | arvuna | arvunele |
Din neogreacă αρραβωνασ (arravónas).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arvună | arvune |
| genitiv-dativ | arvunei | arvunelor |
| vocativ | arvună | arvunelor |
| articulat | arvuna | arvunele |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică