arniciul
/arˈni.ʧjul/Etimologie
Din arnici.
Definiții
- forma de singular articulat pentru arnici.
Din arnici.
Origine necunoscută. Pare o deformare populară de la urșinic („catifea”). Singura ipoteză diferită pe care o cunoaștem, a lui Scriban (din bulgară яреница, jarenica) nu pare potrivită. Din română provine probabil bulgară арнич (arnič) (Capidan, Raporturile, 220) și maghiară arninci (Candrea, Elemente, 406). Confer și sârbocroată јареница (jarenica).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arnici | arniciuri |
| genitiv-dativ | arniciului | arniciurilor |
| vocativ | arniciule | arniciurilor |
| articulat | arniciul | arniciurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică