acrime
/a'kri.me/Etimologie
Din acru + sufixul -ime.
Definiții
- raracreală.
- gust acru.
- (fig.) răutate, dușmănie; supărare, amărăciune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | acrime | acrimi |
| genitiv-dativ | acrimii | acrimilor |
| vocativ | acrimeo | acrimelor |
| articulat | acrimea | acrimile |
Sinonime: 1-2: acreală, 3: amărăciune, răutate, supărare