substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din italiană abate.
Definiții
- titlu dat superiorului unei abații.
- titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | abate | abați |
| genitiv-dativ | abatelui | abaților |
| articulat | abatele | abații |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină abbattĕre, (5, 6) din franceză abattre.
Definiții
- (v.tranz., refl. și intranz.) a (se) îndepărta (de la o direcție apucată, fig. de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.).
- (v.refl. și tranz.) a se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial).
- (v.refl.) (despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) a se produce în mod violent.
- (v.intranz.) a-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea.
- (v.tranz.) a descuraja, a deprima, a întrista, a mâhni.
- (v.tranz.) (franțuzism) a doborî la pământ.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru abate.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru abate.
Exemple
- S-a abătut de la subiect.
- Se abate în drum și pe la el.
- Gândurile îl abat de la lucru.
- Vestea l-a abătut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | abatea | abateau |
Sinonime: 1: se depărta, devia, divaga, se îndepărta, (înv.) (se) scăpăta, 2: da, se opri, trece, 4: distrage, sustrage, i se năzări
Antonime: (se) îndrepta