substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din slavă (veche) tiparŭ.
Definiții
- ansamblul operațiilor de tipărire a unui text; tehnica, meșteșugul de a tipări; ansamblul mijloacelor tehnice prin care se imprimă un text.
- model, prototip după care se confecționează sau se toarnă diferite obiecte.
- (fig.) clișeu, șablon.
- ștanță pentru baterea monedelor.
- cofraj.
- (înv.) urmă, întipărire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | tipar | tipare |
| genitiv-dativ | tiparului | tiparelor |
| vocativ | tiparule | tiparelor |
| articulat | tiparul | tiparele |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Etimologie necunoscută. Confer a țipa.
Definiții
- pește de apă dulce stătătoare, cu corpul lung și subțire, aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunți și cu un strat de mucus, cu mustăți la gură, întrebuințat mai mult ca nadă; chișcar (Misgurnus fossilis).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | țipar | țipari |
| genitiv-dativ | țiparului | țiparilor |
| vocativ | țiparule | țiparilor |
| articulat | țiparul | țiparii |