întrerupere
/ɨn.tre'ru.pe.re/Etimologie
Din a (se) întrerupe.
Definiții
- acțiunea de a (se) întrerupe și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întrerupere | întreruperi |
| genitiv-dativ | întreruperii | întreruperilor |
| vocativ | întrerupere | întreruperilor |
| articulat | întreruperea | întreruperile |