Declinarea cuvântului „întrerupere”
întrerupere — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întrerupere | întreruperi |
| genitiv-dativ | întreruperii | întreruperilor |
| vocativ | întrerupere | întreruperilor |
| articulat | întreruperea | întreruperile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întrerupere | întreruperi |
| genitiv-dativ | întreruperii | întreruperilor |
| vocativ | întrerupere | întreruperilor |
| articulat | întreruperea | întreruperile |