întoarcere
/ɨnˈto̯ar.ʧe.re/Etimologie
Din a întoarce.
Definiții
- acțiunea de a (se) întoarce și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | întoarcere | întoarceri |
| genitiv-dativ | întoarcerii | întoarcerilor |
| vocativ | întoarcere | întoarcerilor |
| articulat | întoarcerea | întoarcerile |