îndrugare
/ɨn.dru'ga.re/Etimologie
Din a îndruga.
Definiții
- acțiunea de a îndruga și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndrugare | îndrugări |
| genitiv-dativ | îndrugării | îndrugărilor |
| vocativ | îndrugare | îndrugărilor |
| articulat | îndrugarea | îndrugările |