Declinarea cuvântului „îndrugare”
îndrugare — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndrugare | îndrugări |
| genitiv-dativ | îndrugării | îndrugărilor |
| vocativ | îndrugare | îndrugărilor |
| articulat | îndrugarea | îndrugările |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndrugare | îndrugări |
| genitiv-dativ | îndrugării | îndrugărilor |
| vocativ | îndrugare | îndrugărilor |
| articulat | îndrugarea | îndrugările |