verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină inclinare.
Definiții
- (v.refl.) a-și manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase, specifice fiecărui cult.
- (v.refl.) (în biserica creștină) a-și face semnul crucii; (p.ext.) a se ruga.
- (v.refl.) a se pleca (sau a-și pleca numai capul) înaintea cuiva, în semn de respect, de devotament, de afecțiune sau ca simplu salut.
- (v.intranz.) a ridica paharul plin, ciocnindu-l cu paharul celorlalți comeseni și a bea (făcând o urare).
- (v.refl.) (înv.) a recunoaște suzeranitatea cuiva; a accepta să devină vasal.
- (v.tranz.) (înv.) a dărui cuiva ceva în semn de evlavie, de supunere, de recunoștință.
- (v.tranz.) a face o ofrandă.
- (v.tranz.) a consacra.
- (v.tranz.) a dedica.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru închina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | închina | închinau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a închina.
Definiții
- închinare.
- (înv. și rar) adăpostire.
- (înv. și rar) odihnă.
- rugă.
- (concr.) rugăciune.
- adorare.
- (concr.) devotament.
- consacrare.
- (concr.) supunere.
- capitulare.
- subjugare.
- aprobare.
- salutare.
- acceptare.
- ofertă.
- dedicație.
- ofrandă.
- toast.
- (p.ext.) chefuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | închinat | închinaturi |
| genitiv-dativ | închinatului | închinaturilor |
| articulat | închinatul | închinaturile |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- raraplecat spre pământ.
- (înv. și rar) adăpostit.
- (înv. și rar) odihnit.
- (înv.) slăvit.
- (cu sens activ; despre oameni) care și-a făcut rugăciunile.
- aplecat înaintea cuiva în semn de devotament.
- (p.ext.) devotat.
- consacrat.
- aplecat cu smerenie în fața cuiva în semn de supunere.
- (p.ext.; despre oameni) supus.
- (despre o țară, o instituție etc.) care și-a pierdut independența.
- care a capitulat.
- care recunoaște suzeranitatea cuiva.
- care acceptă să fie vasal.
- (despre un lucru) predat în semn de supunere.
- (despre oameni) predat ca prizonier.
- (despre oameni) cu capul aplecat în semn de salut.
- (despre paharul cu băutură) ridicat în cinstea cuiva.
- (reg,; fig.; despre oameni) afurisit.
Sinonime: 1: aplecat, 11: subjugat
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru închina.