încărca

Etimologie

Din latină *incarricare (< carrĭcāre)

Definiții

1. (v.tranz.) a umple un vehicul, un recipient, un agregat de prelucrare etc. cu ceva.
2. a pune un obiect greu sau mare într-un vehicul sau pe spinarea unei persoane ori a unui animal pentru a fi transportat.
3. a introduce într-o armă de foc un cartuș sau un proiectil cu material exploziv.
4. (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi, a (se) umple (de...).
5. (v.tranz.) (fig.) a exagera cu scopul de a înșela.
6. (spec.) a adăuga prin înșelătorie un plus la socoteală.
7. (v.tranz.) a acumula energie într-o baterie electrică; a acumula sarcină electrică pe armăturile condensatoarelor electrice.
8. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru încărca.

Exemple

• Încarcă carul cu fân.
• A încărcat nota de plată.
• Încărcasem o baterie electrică.

Declinare

Sinonime: 1: umple, (Transilv.) tecărui, 2: împovăra, 4: umple, 5: exagera

Antonime: descărca

Etimologie

Din încărca.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru încărca.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru încărca.