Etimologia cuvântului „liman”

Din turcă liman (Roesler 571; Șeineanu, II, 237; Meyer 244; Lokotsch 1321; Berneker 721; Vasmer, II, 42), din greacă λιμήν (limḗn), confer neogreacă λιμάνι (limáni), bulgară, ruteană, rusă лиман (liman). Derivare directă din greacă (Murnu 31; Roesler) nu este posibilă.