Etimologia cuvântului „ghimpe”

Origine incertă. Probabil din latină *pŭngŭlum, de unde provine și italiană pungolo (Arch. glott., XIII, 398; Prati 802), și cu schimbare de sufix, pungello (REW 6851). De la *punglu s-a ajuns prin metateză la *glumpu > *ghiumpu (ca în *quaglum > chiag), redus prin disimilație la ghimp(u). Se presupune în general că termenul român derivă din albaneză gjemb, gljimp (Cihac, II, 717; Meyer 140; Philippide, II, 713; Jokl 26-28; Rosetti, II, 117); însă chiar varianta consonantismului albanez dovedește că trebuie plecat de la un etimon romanic în gl-, al cărui rezultat ar trebui să fie diferit în albaneză, confer *glemus > albaneză ljëms, glandis > albaneză ljende. Este evident că albaneză provine din română.