Definiția cuvântului „șiretenie”

șiretenie — substantiv

1. însușirea de a fi șiret; faptă sau vorbă șireată; viclenie, perfidie, șireție.
2. (pop.) desfășurare, curs (al unei întâmplări, al unei situații), istorisire cu multe peripeții; (p.ext.) relatare a unei întâmplări, a unei situații etc.; tărășenie.